vineri, 18 septembrie 2009

Apele Golfului Persic - brazdate de nave rusesti trimise sa supravegheze flota americano-engleza

Mai multi inalti responsabili europeni au facut apeluri insistente la evitarea unui razboi cu Irakul, in timp ce SUA, Anglia si Australia au trimis noi trupe si tehnica de lupta in regiunea Golfului. "UE nu vrea razboi" in Irak si Consiliul de Securitate este cel care poate lua o atare decizie, a spus premierul grec, Costas Simitis, presedinte in exercitiu al UE. "Trebuie facut tot ce e posibil pentru a gasi o solutie pasnica", a opinat presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, apreciind ca "razboiul nu este inevitabil". In acelasi sens, inaltul reprezentant european pentru politica externa, Javier Solana, a subliniat ca dezarmarea Irakului trebuie realizata pe baza "legalitatii internationale". La randul sau, secretarul general al Ligii Arabe, Amr Moussa, a spus ca "Orientul Mijlociu se confrunta cu schimbari politice fara precedent, printre care un razboi impotriva Irakului, care va deschide o cutie a Pandorei intr-o regiune deja nemultumita de politica israeliana fata de palestinieni". Navele antisubmarin "Amiral Panteleev" si "Maresal Saposnikov" si un petrolier - in Golf Doua nave ale Flotei ruse a Pacificului se pregatesc pentru o misiune de observare de lunga durata in regiunea Golfului, au declarat surse din cadrul Marinei ruse. Navele antisubmarin Amiral Panteleev si Maresal Saposnikov, insotite de un petrolier, vor parasi Vladivostokul si vor pleca spre Golf in primele zile din februarie. Purtatorii de cuvant oficiali ai marinei au evitat sa comenteze informatiile, in pofida faptului ca, pe cheiul portului, se desfasoara pregatiri intense pentru plecarea celor doua nave. Ofiteri ai Marinei ruse au tinut, totusi, sa precizeze ca misiunea va dura cel putin sase luni, fiind cea mai lunga operatiune de acest tip efectuata de Flota Pacificului in ultimii zece ani. Misiunea va avea ca obiectiv "observarea situatiei militare din regiune in raport cu un posibil conflict militar intre Irak si SUA", au adaugat sursele citate. Reamintim, in context, ca Rusia se opune unei interventii militare unilaterale a SUA si considera ca numai Consiliul de Securitate al ONU are dreptul de a decide o interventie militara impotriva Bagdadului, in functie de concluziile la care vor ajunge inspectorii ONU pentru dezarmare aflati la fata locului. In februarie, SUA vor avea peste 150.000 de militari in vecinatatea IrakuluiSUA vor desfasura in zona Irakului peste 150.000 de militari, care vor fi in masura sa lanseze un atac impotriva Bagdadului in a doua jumatate a lunii februarie, informeaza, in editia de sambata, cotidianul "New York Times". Citand surse militare, ziarul afirma ca jumatate din efective se afla deja in regiune. Trei ordine de mobilizare semnate de ministrul Apararii, Donald Rumsfeld - doua referitoare la 62.000 de militari, dat in ultimele zile, si unul privind 25.000 de militari, emis la 24 decembrie - au avut drept efect trimiterea in Golf de trupe de infanterie, tancuri, nave de razboi si avioane de lupta. Ultimul ordin, transmis in noaptea de vineri spre sambata, implica 27.000 de militari, printre care se numara mii de puscasi marini, o brigada de infanterie aeropurtata, un escadron de avioane de vanatoare "invizibile" F-117 Nighthawk si doua escadroane de avioane de bruiere electronica F-16 CJ. Pentagonul a refuzat sa comenteze informatiile din New York Times, dupa ce anuntase, vineri, desfasurarea unor efective suplimentare de 35.000 de militari. Ordinele de mobilizare marcheaza o noua faza importanta in campania lansata de SUA - trimiterea pe teren a principalelor forte de lupta, care urmeaza sa exercite presiuni suplimentare asupra presedintelui irakian Saddam Hussein, in incercarea de a-l determina sa isi respecte angajamentele internationale in privinta dezarmarii. Desfasurarea efectivelor in zona Golfului va dura mai multe saptamani, dar exista si posibilitatea lansarii imediate a unui atac, afirma "New York Times". Circa 15.000 de puscasi marini au primit recent autorizatia de imbarcare, la bordul navelor lor urmand sa fie incarcate si tancuri si baterii de rachete antiracheta Patriot. Oficiali militari au declarat ca lansarea unei ofensive inainte de jumatatea lunii februarie ar ridica o serie de probleme, deoarece ofiterii prefera sa dispuna de o anumita perioada de timp pentru a-si pregati unitatile in vederea desfasurarii in desert.

Colonel MApN - seful unei grupari de hoti de benzina

Politistii brasoveni au izbutit sa prinda in flagrant, sambata dimineata, trei hoti de produse petroliere, chiar cand acestia "operau" de zor o conducta a "Petrotrans" situata in apropierea DN 73, intre Brasov si comuna Cristian. In noaptea de vineri spre sambata, in jurul orei 2, cei trei izbutisera sa scape cu fuga, la bordul a doua autoturisme de teren, de patrula mobila de politie care ii surprinsese "la treaba". Politistii au descoperit o groapa de peste jumatate de metru diametru si 1 metru adancime, sapata deasupra conductei in care era infipt un stut cu robinet. Cateva ore mai tarziu, panda organizata de oamenii legii a dat roade. Ciolacu Viorel, 47 de ani, Oberth Friderich Kristian, 46 ani, ambii din Rasnov, si Nicolau Gheorghe, 43 ani, din Fetesti, cumnatul celui dintai, au fost "saltati" in timp ce, inarmati cu tarnacoape si lopeti, incercau sa astupe groapa sapata in cursul noptii. Nu mica a fost surpriza politistilor cand au constatat ca Ciolacu Viorel este ditamai colonelul MApN, sef al Serviciului de mobilizare a populatiei de pe langa Prefectura Brasov si membru al Comisiei judetene de aparare impotriva dezastrelor. El este si proprietarul unei benzinarii la intrarea in Rasnov dinspre Brasov, construita ilegal in urma cu cativa ani.

Premierul Nastase i-a gasit pe politisti fie absenti, fie "veseli" in post

Premierul Adrian Nastase a efectuat, joi seara, potrivit unor surse guvernamentale, o inspectie in randul politistilor bucuresteni, in compania sefului Politiei Capitalei, chestorul Mihai Gheorghe. Prezent, joi, la ceremonia depunerii juramantului de catre sefii MI, seful Executivului se aratase multumit de activitatea politiei, promitand ca se va preocupa de situatia celor care au renuntat la uniforma militara si au devenit functionari publici. Cateva ore mai tarziu, seara, premierul l-a invitat la Palatul Victoria pe seful Politiei Capitalei, chestorul Mihai Gheorghe. Insotit de acesta, Adrian Nastase a pornit intr-o inspectie pe strazile Capitalei, pentru a verifica modul in care isi fac datoria subordonatii chestorului Mihai Gheorghe. Ceea ce au vazut cei doi pe traseul ales la intamplare nu prea l-a incantat pe premier. Agentii de ordine lipseau de pe strazi, iar in unele sectii de politie atmosfera era de... "euforie". La capatul acestei "plimbari", conducerea Politiei Capitalei a declansat, a doua zi, o ampla razie, mobilizand aproape o mie de oameni pentru depistarea infractorilor periculosi, a urmaritilor si prostituatelor de pe strazile Bucurestiului. Principalele zone vizate de politisti au fost barurile, discotecile si cartierele rau famate. Iata de ce, de cateva zile, Bucurestiul a fost impanzit cu echipaje de politie. Noaptea - cu girofarurile in functiune - patrulele scaneaza cartierele Capitalei alaturi de echipaje ale Jandarmeriei. Situatia - neobisnuita pentru simplul bucurestean - a nascut o serie de zvonuri: ba ca fortele au fost mobilizate in urma unei amenintari teroriste, ba ca ar avea loc vizita secreta a unui demnitar strain sau ca ceva a scapat de sub control si fortele de ordine s-ar afla in alerta. Cert este ca marea majoritate a agentilor din cadrul Politiei Capitalei au fost scosi in strada pentru o perioada nelimitata.

Un criminal - reincarcerat pentru un alt omor

Abia eliberat din inchisoare, un criminal a fost reincarcerat pentru uciderea unui tanar din Borlesti, judetul Satu Mare. Vasile Ababei, 30 de ani, din comuna Certeze, a executat doar 9 din cei 20 de ani de condamnare pentru savarsirea infractiunii de omor. In ziua de 26 noiembrie 2002, el a fost eliberat din penitenciar, probabil pentru buna purtare. In prima zi a acestui an, Ioan Horincar, 25 de ani, a fost gasit mort, iar cadavrul prezenta urme de violenta. Dupa efectuarea cercetarilor de rigoare, criminalistii satmareni au concluzionat ca autorul omorului este Vasile Ababei. Parchetul Tribunalului Satu Mare a emis mandat de arestare pe 30 de zile pe numele invinuitului.

Energia coruptiei

Strategia economica a PSD pentru 2003, care urmeaza sa fie aprobata in curand de Biroul Executiv Central al partidului de guvernamant, prevede o serie de masuri menite sa duca la cresterea nivelului de trai. Romanii, insa, care dupa 1989 tot asteapta sa se produca un reviriment in viata lor, sunt, asa cum indica si ultimele sondaje de opinie, mai neincrezatori ca oricand in sansele zilei de maine. Reactia oamenilor de rand ar putea parea nejustificata celor aflati la putere. Anul economic 2002 a fost un an bun. Principalii indicatori economici - ritm de crestere, inflatie, deficit bugetar sau de cont curent - s-au asezat chiar mai confortabil decat i-a pus guvernul la inceputul anului trecut. Populatia ar fi trebuit deci sa beneficieze in 2002 de pe urma performantelor din economie. Salariile au crescut, de altfel, nu numai pe hartie, ci si in termeni reali. Pensiile au fost indexate si recorelate. Romanii n-au simtit insa vreo ameliorare in buzunare. Fapt care nu ar trebui, totusi, sa surprinda pe cineva. Guvernele de dupa 1989 nu au reusit niciodata sa termine ceea ce au inceput sau au esuat, pur si simplu, in tentativele de a face schimbarile promise. In toate cazurile, romanii au fost nevoiti sa scoata bani din buzunar pentru a achita nota de plata a intarzierii reformelor in economie. Asa s-a intamplat si anul trecut: guvernul a promis ca va trece la restructurarea sistemului energetic in vederea reducerii costurilor si a pierderilor foarte mari, care ameninta stabilitatea intregii economii. Restructurarea a ramas pana acum o simpla promisiune. In schimb, pierderile au fost diminuate pe seama incarcarii facturii energetice, care a absorbit tot ceea ce a insemnat crestere reala de venituri in 2002. Fondul Monetar International, care a analizat zilele trecute evolutia economiei romanesti in ultimul an, si-a manifestat ingrijorarea fata de lipsa disciplinei financiare in intreprinderile de stat si de slaba colectare a veniturilor de catre furnizorii de utilitati. Sunt doua probleme care, atata timp cat nu vor fi solutionate, vor zadarnici orice tentativa de a imbunatati conditiile de viata ale romanilor. Pentru ca nici o crestere economica realizata pe veresie nu este o sursa de bunastare. Or, ce se intampla in Romania? Multe intreprinderi de stat produc, dar nu platesc ceea ce consuma. Cele mai multe datorii neachitate la termen sunt fata de furnizorii de energie, care, lipsiti de banii ce li se cuvin, nu-si platesc, la randul lor, obligatiile pe care le au, indeosebi fata de stat. Reducerea veniturilor bugetare, care a aruncat deja intr-o puternica criza financiara sanatatea si invatamantul, determina guvernul sa inventeze continuu noi impozite si taxe, care apasa tot mai greu asupra populatiei si a societatilor performante. Institutiile financiare internationale si Uniunea Europeana considera ca sporirea veniturilor bugetare reprezinta o conditie esentiala pentru asigurarea resurselor necesare pentru investitii si protectie sociala. Dar calea de urmat nu este inasprirea fiscalitatii, ci privatizarea societatilor de distributie din sectorul energetic. Noii patroni nu-si vor mai permite sa vanda pe datorie. Iar consumatorii rau-platnici vor avea de optat: ori se vor restructura pentru a deveni eficienti, ori vor iesi din competitie. Privatizarea marilor intreprinderi de stat, inclusiv a producatorilor de utilitati, nu este totusi o treaba usoara in Romania. Societatile in cauza au o putere politica greu de banuit. Usurinta cu care isi impun conditiile guvernului sau parlamentului nu se datoreaza insa fortei lor economice, competitivitatii din piata, ci banilor dati pe sub masa si voturilor introduse in urne. "Cotizatiile la partid" sporesc costurile sponsorilor. Dar guvernantii, recunoscatori, le permit acestora sa-si scumpeasca produsele sau le ofera tot felul de facilitati pentru a supravietui. Astfel de practici, care se extind si la sectorul privat, au adus Romania in pragul unui adevarat scandal diplomatic cu SUA, in urma protestelor repetate ale societatii Coca-Cola, care se plange ca plateste impozite de se speteste, in timp ce producatorii interni de bauturi racoritoare, darnici cu politicienii, trag chiulul la fisc. Premierul Nastase a cerut ministrilor sai sa faca o analiza a "zonelor de vulnerabilitate care pot duce la coruptie", dupa care sa fie luate masuri pentru "restrangerea" fenomenului sau chiar "lichidarea" lui. Nimic mai simplu: daca se va renunta la clientela politica, incriminata coruptie va fi ca si decapitata. Cine este insa naivul sa creada ca s-ar putea intampla asa ceva intr-o tara in care nu numai PSD, ci si celelalte partide parlamentare se lupta pentru a-si face plinul? Atat PNL, cat si PD sunt convinse ca finantarea mascata a partidelor politice saraceste populatia, dar si unul si altul se fac ca ploua, deoarece, atunci cand s-au aflat la putere, au procedat la fel. Oricate strategii de crestere a nivelului de trai se vor face de acum incolo, nici una nu va reusi cat timp clasa politica din Romania va fi preocupata doar de propria capatuiala.

Presedintele Iliescu va decora 19 lautari de la Chetris

Fanfara de la Chetris, judetul Iasi, este singura formatie instrumentala de lautari din tara care a incheiat protocoale de colaborare cu o prefectura si un consiliu judetean. "Vom colabora cu Consiliul Judetean, asa cum am facut si cu Prefectura Iasi", spunea, la finele saptamanii trecute, Constantin Lucan, liderul muzicantilor din Chetris. Dupa ce, la 15 decembrie 2002, le-au fost inmanate diplome de excelenta si trofeul la Gala Folclorului Romanesc desfasurata la Bucuresti, cei 19 lautari au aflat ca, la 7 februarie, vor fi decorati de presedintele Ion Iliescu pentru intreaga lor activitate muzicala.

Liberalizarea pietei telecomunicatiilor - de la dictatura monopolului la suprematia abonatului

De la 1 ianuarie 2003, oficial, telefonia la romani s-a schimbat, pentru ca s-a liberalizat. Practic, vedem ca nu s-a schimbat mai nimic. Deocamdata, nu se inghesuie la usile noastre comis-voiajori care sa indemne: "Luati telefonie de la noi", ori altii care, cu insemnul Romtelecom, sa ceara: "Nu plecati de la noi, ca va reducem tarifele, va dam facilitati..." Nu auzim de mari "Telecom"-uri din Vest care sa anunte ca, desi n-au venit la privatizarea Romtelecom, vor sa investeasca intr-un nou operator de telefonie roman. De la bursa nu auzim chemari de genul "cumparati actiuni la operatorul X, care vrea sa aduca telefonie la toti romanii care nu au avut pana acum". Este clar ca, cel putin in primul an de liberalizare, nu vom avea parte de o asemenea agitatie, dar nu vom auzi nici "mult zgomot pentru nimic". Vor aparea actori care vor juca in aceasta piesa a liberalizarii, dar dupa posibilitatile pietei. Vom vedea ca, intr-adevar, se poate vorbi mai ieftin de la telefonul fix, dar, din pacate, vom asista si la scumpiri. Principalul castig al liberalizarii va fi insa acela ca se vor inversa rolurile: operatorul va trebui sa respecte ceea ce ii va cere abonatul, pentru ca, altfel, va fi schimbat, mai devreme sau mai tarziu. Ce inseamna ca "s-a liberalizat" piata telecomunicatiilor? De la 1 ianuarie 2003, Romtelecom a pierdut dreptul de a fi singurul furnizor de voce pe linii fixe, indiferent de tehnologie. De asemenea, Romtelecom nu mai detine monopolul pentru comunicatiile internationale din Romania. Dupa cum se stie, piata era deja liberalizata in ce priveste telefonia mobila si transmisiile de date (de exemplu, Internet). Ce aduce liberalizarea pietei telefoniei fixe?Competitie pentru furnizarea de servicii de voce de la un telefon fix. Practic, persoanele particulare si agentii economici au posibilitatea sa aleaga intre mai multe servicii pe cele potrivite cu nevoia proprie de comunicare si bugetul disponibil (spre exemplu, un abonat actual ar vrea tarife preferentiale mult mai mici pentru cateva numere pe care le apeleaza cel mai des, o companie urmareste sa gaseasca operatorul care ofera cele mai mici tarife pentru America de Nord etc.) Cand si cu cat voi plati mai putin pentru convorbirile de pe fix?Foarte repede, pentru convorbirile internationale: pe baza de cartela preplatita, de la orice telefon cu taste, se introduce un cod care permite realizarea unei convorbiri in strainatate de cateva ori mai ieftin decat anul trecut; in cateva luni, pentru convorbirile interurbane: acelasi procedeu, dar, se pare, reducerile de tarife vor fi de doar cateva zeci de procente; din a doua parte a anului pot aparea si alte oferte care sa aduca reduceri substantiale de tarife, dar necesita cheltuieli suplimentare pentru instalarea unui nou telefon (priza telefonica). Nu se intrevad reduceri ale tarifelor pentru convorbiri locale (in interiorul aceluiasi judet), ba din contra. Un alt operator ar putea sa-mi instaleze acasa telefonul pe care il astept de mult?Costurile pentru un operator de a trage fir pana in casa - sau chiar de a instala un telefon conectat prin unde radio - sunt destul de piperate; de aceea, inainte de a face o asemenea investitie, operatorul va analiza daca investitia la viitorul client "isi scoate banii rapid" (cu alte cuvinte, clientul trebuie sa vorbeasca foarte mult). Viitorii operatori se vor orienta in primul rand spre clienti din domeniul afacerilor, in marile orase. Cum va arata piata telefoniei fixe peste un an?Cel mai probabil, vor fi multi operatori pentru convorbiri internationale, preplatite; cativa operatori pentru convorbirile interjudetene, in cea mai mare parte preplatite; nu va exista competitie pentru convorbiri locale, cel putin in cazul clientilor persoane fizice. Prin urmare, fata de actualele tarife, este de asteptat ca Romtelecom sa micsoreze sensibil tariful pe international, sa micsoreze putin pe interurban si sa continue sa majoreze tarifele pe local. Aceasta liberalizare la "fix" are vreun efect asupra preturilor "pe mobil"?Da. Pentru ca Romtelecom nu mai are monopol pentru "iesirea" din tara, este de asteptat ca operatorii de mobil sa reduca tarifele la convorbirile internationale. 2003 - anul cartelelor preplatitePe ce vorbim? Pe sarma, vorba personajelor lui nenea Iancu. Tehnic vorbind, lumea de atunci s-a mai schimbat, s-a mai petrecut o revolutie... Internetul nu ofera doar posibilitatea fantastica de a transmite mesaje scrise, ci si audio. Tehnologia se cheama chiar asa, voce peste (protocolul) Internet (VOIP) si presupune costuri mai mici de operare decat telefonia clasica. Asa cum era de asteptat, VOIP a fost prima modalitate tehnica prin care s-a adus "voce" mai ieftin. Primul operator de acest tip este PC Net, un important furnizor de Internet, care, inca de la 1 ianuarie, a pus in vanzare cartele pentru convorbiri in strainatate mai ieftine. In fapt, cine cumpara o cartela cumpara un cod care permite o asemenea convorbire: formeaza un numar de acces (netaxabil), dupa care un "robot" ii va cere sa introduca codul (PIN) si, apoi, pur si simplu, poate sa formeze numarul din strainatate. Convorbirea nu va mai fi taxata de Romtelecom. Un inconvenient cu aceasta tehnica ar putea fi faptul ca numarul de acces are zece cifre, apoi PIN-ul 12 cifre, de abia apoi urmand numarul propriu-zis. De notat ca sistemul nu se aplica in cazul telefoanelor cu disc, ci doar la telefoanele cu taste, pentru selectie in ton. Tarifele sunt de 12 centi (SUA, Europa de Vest) si 14 centi (Asia, Australia) pe minut, ceea ce inseamna chiar de cateva ori mai putin decat cele practicate de Romtelecom in sistem clasic. Dar, in ultimele saptamani ale anului trecut, si Romtelecom a introdus VOIP (pe atunci era singurul care avea dreptul sa o faca) pentru 20 destinatii in lume. Tarifele scad si mai mult daca se vorbeste de la... calculator, fiind necesar un microfon si un program care se descarca de pe site-ul de Internet PC Net. Directorul general al firmei, Mihai Batraneanu, spune ca, de la inceputul anului, peste 2.000 de clienti au cumparat cartele ("cineva a cumparat un lot in valoare de 3.000 de dolari") si anunta ca, in cateva luni, vor aparea si cartele pentru convorbiri interurbane. Evita sa vorbeasca insa despre viitoarele tarife, pentru ca acestea vor depinde de "echipamente si de acordul de interconectare care va fi incheiat cu Romtelecom". Competitia se intetesteSe pare ca, in scurt timp, un alt furnizor de internet se pregateste sa ofere suport pentru convorbiri in strainatate. Competitia se inteteste: Societatea Nationala de Radiocomunicatii anunta pentru sfarsitul lunii februarie cartele pentru voce peste Internet atat pentru "international", cat si pentru "interurban". "Estimam tarife cu 20% mai mici pentru convorbiri interurbane", spune Gabriel Grecu, directorul general al societatii. "2003 va fi, in principal, anul cartelelor preplatite", precizeaza oficialul SNR. Evident, nu lipsesc incercarile de a oferi telefonie pe o alta infrastructura decat cea a Romtelecom. Bucurestenii isi mai amintesc probabil de sedintele de bloc de acum mai bine de 15 ani in care se hotara instalarea unei antene de bloc pentru "a prinde bulgarii". SNR spune ca, incepand din iunie, se pot instala pe blocuri antene radio care sa le aduca locatarilor voce si Internet la o singura priza de acces, diferita de cea a Romtelecom. "Avantajul va fi ca, pe ansamblu, clientul va plati mai putin decat acum pe doua facturi", explica Gabriel Grecu, neatacand inca subiectul "costuri". "Cablistii" evita sa-si anunte oferteleApropo de televiziune. Unde sunt societatile de cablu? Societatile de televiziune prin cablu (cel putin cele mari - Astral si grupul RCS-RDS) si-au anuntat intrarea pe aceasta scena. Avantajul lor - intra in cele mai multe case ale romanilor dupa Romtelecom. Totusi, acel cablu coaxial pentru transmiterea semnalului unidirectional TV nu este suficient pentru traficul de voce. Cu alte cuvinte, este nevoie de investitii. Vor avea, vor gasi bani pentru a trage fir pana la client? In orice caz, "cablistii" evita, deocamdata, sa-si anunte ofertele, spunand ca inca nu sunt puse la punct toate detaliile. Pentru unii se pare ca banii vor veni tocmai din China. Posta Romana a lansat anuntul de selectie a unor parteneri de afaceri pentru constituirea unui nou operator, alaturi de unul din primii doi operatori nationali de telecomunicatii din China. Gabriel Mateescu, directorul general al Postei, spune ca intelegerea cu unul din cei doi operatori chinezi este aproape de a fi realizata. Afacerea presupune investitii de sute de milioane de dolari. O parte din bani vor veni dintr-un imprumut obtinut de la Banca de Export-Import a Chinei, iar echipamentele sunt de la un producator chinez. "Echipamente bune la preturi chinezesti", spune oficialul Postei. "Telefonia poate fi o afacere pentru Posta daca vine cu o calitate suplimentara, data, in primul rand, de o diversitate de servicii. Dar un operator nu face opere de caritate. Ne vom indrepta mai intai spre clientii mari, din segmentul de afaceri", adauga Gabriel Mateescu. Inca nu se poate spune ce solutii tehnice va adopta si cum va arata, in final, operatorul Postei. Deocamdata, la sfarsitul lui martie, si aceasta companie va lansa cartele preplatite pentru convorbiri internationale. Convorbirile internationale sunt terenul pe care va intra, in scurt timp, o alta companie de stat, pe care, de asemenea, marele public nu o asocia cu telefonia. Filiala de telecomunicatii a CFR - care asigura pe o infrastructura performanta de fibra optica comunicatiile feroviare - pregateste cabine telefonice proprii si centre de Internet in gari. Arma secreta a Romtelecom: tarifele locale In lipsa concurentei, acestea vor creste substantialLa nivelul publicului larg, competitia pe zona convorbirilor internationale practic nu inseamna nimic. Potrivit datelor oficiale disponibile, traficul international cu iesire din Romania nu reprezenta, anul trecut, decat 1,1% (circa 198 milioane minute) din total trafic de voce realizat de Romtelecom. Estimarile pentru 2003 arata ca situatia nu se va schimba. Mare parte din convorbirile internationale sunt realizate de agenti economici, iar pentru acestia tehnologia voce peste internet nu este necunoscuta, fiind practicata ilegal in anii trecuti. Se estimeaza, dupa experienta altor tari, ca 1/3 - 1/2 din traficul international pe fix va migra spre telefonia IP. Specialistii arata ca trebuie tinut cont de faptul ca protocolul internet nu este proiectat pentru voce in timp real, exista probleme de securitate a convorbirii, probleme in ce priveste disponibilitatea, in lipsa unei retele dense de "porti" de internet, intr-un oras sau o tara. O lupta interesanta se va da intre operatori pentru traficul national de lunga distanta (5% din total trafic). Tariful mediu Romtelecom este de 9 centi/minut. Daca tinem cont ca tariful maxim de interconectare este 2,1 centi/minut si mai adaugam actualul tarif mediu local la Romtelecom de 3 centi/minut, rezulta ca unui operator de VOIP ii ramane acum o marja suficienta pentru a oferi tarife competitive, dar care, in acelasi timp, sa-i asigure si profit, plus amortizarea investitiei. Romtelecom va cauta sa-si apere, evident, pozitia, apasand o parghie importanta: tarifele pentru convorbiri locale. "Taxele reduse de interconectare dau senzatia ca oricine poate sa furnizeze servicii de telefonie, dar: nu exista alternative locale viabile; exista costuri de migrare de la Romtelecom la un telefon al unui operator alternativ; tarifele pe local practicate de Romtelecom sunt modalitatea de a ridica bariere impotriva noilor competitori. Astfel, serviciile locale nu au sens din punct de vedere al afacerii pentru un operator alternativ care nu are propria infrastructura. Toti operatorii care au detinut monopolul pe pietele europene au crescut tarifele locale dupa liberalizare", arata un studiu realizat de compania KPNQwest/GTS - Romania, cel mai important furnizor de servicii de internet de mare capacitate din tara (930 MBs). Pentru abonati se va putea vorbi cu adevarat de un efect substantial al liberalizarii doar odata cu intrarea in joc a unui operator capabil sa sustina investitia de sute de milioane de dolari. Din pacate, pe piata europeana a telecomunicatiilor, marii operatori au suferit pierderi uriase dupa ce s-au angajat in investitii care pareau foarte promitatoare. Nu sunt dispusi acum sa crediteze investitia intr-o piata doar pentru ca are potential. In Romania, gradul de penetrare a telefoniei fixe este foarte redus (55% din gospodarii), dar, dupa cum spune consilierul directorului general al Romtelecom, Florin Anghel, compania are in jur de un milion de linii neacoperite, iar jumatate din cifra sa de afaceri (900 milioane dolari) este data de numai cei 10% din clienti din sectorul de afaceri. Urmeaza negocierile cu miza marePolitica Ministerului Comunicatiilor, adoptata in ultima parte a anului trecut, a prevazut ca autorizarea operatorilor se face printr-o simpla notificare la un organism infiintat pentru a fi arbitrul pietei - Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii. De altfel, asa cum arata ministrul Dan Nica, licentele si autorizatiile in telecomunicatii s-au redus de la 20 la... doua. In acest fel, pana la sfarsitul saptamanii trecute, circa 400 de companii au depus notificari la ANRC pentru furnizarea de servicii de comunicatii electronice. Printre acestea, desigur, sunt toti vechii furnizori de telefonie, de televiziune prin cablu, de Internet. Au fost inregistrate pana acum (procesul de notificare continua) 75 de firme care si-au trecut in notificare servicii de telefonie destinate publicului. Toti viitorii operatori de telefonie vor avea, dupa 1 februarie, o varianta finala a ofertei de referinta pentru interconectare. Evident, cea mai importanta este interconectarea cu proprietarul cablului telefonic actual, Romtelecom. ANRC a stabilit, la sfarsitul anului trecut, tarifele maxime pe care le poate cere Romtelecom pentru interconectare si pentru instalarea echipamentelor necesare interconectarii in centralele sale (chiria pe mp). Urmeaza, asadar, negocieri cu miza mare, pentru ca de rezultatul lor depinde cat de mici vor fi preturile la utilizator si, astfel, cat din piata castiga unul si cat pierde celalalt. "Ne asteptam sa apara litigii intre operatori", spune presedintele ANRC, Ion Smeeianu. Odata intrat in piata, operatorul trebuie sa respecte niste cerinte minime de calitate, impuse prin autorizatia primita. ANRC poate cere apoi verificarea tarifelor practicate de asa-numitii operatori cu putere semnificativa in piata. Tarifele trebuie sa fie stabilite pe baza de costuri, iar "adaosul" operatorului nu poate fi umflat daca se consiera ca beneficiarii serviciului sau nu au o "alternativa fara costuri" pentru a se muta la alt operator. Cele mai noi telefoane mobile - folosite si ca statii de emisie-receptie Firma Simeda din Germania va realiza, pana la inceputul lunii aprilie, in premiera pe piata internationala de telecomunicatii, o aplicatie care va permite utilizatorilor de telefoane mobile compatibile cu noul standard GPRS sa trimita "SMS-uri vocale" prin folosirea aparatelor ca statii de emisie-receptie, a declarat, agentiei Mediafax, Razvan Dragomirescu, directorul tehnic al societatii. Simeda GmbH, infiintata in Germania in anul 2001 si formata din specialisti romani, realizeaza aplicatii pentru telefonia mobila. Principalele avantaje ale noii aplicatii Java sunt costurile reduse pentru utilizatori si posibilitatea transmiterii simultane a unui mesaj vocal catre mai multi destinatari.

Pe ce mizeaza Guvernul pentru cresterea economica din 2003

Cresterea economica a anului 2003, prognozata la 5,2 la suta, se bazeaza pe o serie de ipoteze externe si interne favorabile unei dinamici superioare a Produsului Intern Brut. In opinia analistilor departamentului de prognoza din ministerul de profil exporturile isi vor mentine rolul de motor al cresterii, pentru ca, desi afectata de criza, zona Uniunii Europene, unde se gasesc principalii parteneri comerciali ai Romaniei, va inregistra o dinamica economica superioara anului trecut. Mai mult, in cazul Germaniei, Frantei si Italiei, state spre care se orienteaza majoritatea exporturilor romanesti, se prevede o dinamica superioara a importurilor, sporind astfel cererea potentiala pentru marfurile romanesti. Exporturile romanesti estimate pentru 2003 sunt evaluate la 1,3 miliarde dolari, cu 10,3 la suta mai mari decat in 2002 si se apreciaza ca vor avea in continuare o dinamica superioara importurilor, care vor creste cu doar 8,5 la suta. Dinamici superioare ritmului mediu de crestere a exporturilor vor avea produsele industriei constructiilor de masini, a caror pondere in total va creste cu 20 la suta, si cele ale industriei usoare. Cresterea exportului in 2003 va fi sustinuta printr-un program special in care un rol important revine sprijinului care va fi acordat exportatorilor de catre Eximbank. Pe plan intern, majorarea PIB va fi determinata de cresterea productiei industriale in medie cu 6,5 la suta, cu o dinamica superioara a industriei prelucratoare (+7,5 la suta). Ministerul Dezvoltarii apreciaza ca, in structura, componenta ofensiva (cu crestere peste media totalului industriei) va fi reprezentata de industria alimentara (+10 la suta), industria de masini si echipamente (+9,5 la suta), industria confectiilor (+9,0 la suta), industria chimica (+7,3 la suta), prelucrarea petrolului (+7,0 la suta), industria mobilei (+7,0 la suta). La polul opus se afla componenta defensiva unde sunt inscrise sectoare a caror crestere estimata se situeaza sub medie, precum: industria celulozei si hartiei (+6,0 la suta), prelucrarea lemnului (+4,4 la suta), constructii metalice (+3,5 la suta) si industria textila (+3,0 la suta). Agricultura, a carei pondere in formarea PIB este deosebit de importanta, se preconizeaza sa inregistreze o crestere a valorii productiei cu 5 la suta fata de 2002, dinamica apreciata drept posibila in conditiile unui an agricol mai putin secetos decat cel anterior si sporirii randamentelor. Investitiile straine luate in calcul pentru 2003 se cifreaza la circa 1,7-1,8 miliarde dolari pe fondul imbunatatirii mediului de afaceri si al progreselor inregistrate de Romania pe plan extern in ceea ce priveste procesele de integrare euroatlantica. In anul 2003, productivitatea muncii va creste cu 4,7 la suta, numarul mediu de salariati cu aproximativ un procent, iar rata somajului se estimeaza ca va ajunge la 8,9 la suta fata de 9,2 la suta in anul 2002. Produsul intern brut nominal va inregistra o crestere mai moderata datorita diminuarii inflatiei in 2003 si este estimat la 1.871.000 miliarde lei.

Renault a preluat importul si distributia Nissan in Romania

Renault a preluat din aceasta luna importul si distributia autovehiculelor Nissan in Romania. Acordul marcheaza o noua etapa pe linia consolidarii fortelor comerciale ale celor doua companii, cu respectarea identitatii fiecarei marci. Dupa dezvoltarea unor astfel de acorduri privind distributia produselor lor in Europa de Vest, Asia-Pacific, America Latina, Maroc, Renault si Nissan extind strategia stabilita in cadrul aliantei lor in Europa Centrala si de Est. Principiul de baza al strategiei il constituie sprijinirea partenerului cel mai bine implantat in fiecare tara.

6-12 ianuarie - saptamana euro

Moneda europeana va continua sa castige teren in fata dolarului
Saptamana ce tocmai s-a incheiat a fost, putem spune, "saptamana euro". In doar cinci zile, euro a reusit sa inghita 465 de unitati din moneda nationala, sarind inca din prima zi de tranzactionare a anului (sase ianuarie) peste pragul de 35.000 de lei. Ulterior, a alunecat usor sub aceasta limita, pentru ca in miezul saptamanii sa o depaseasca din nou cu si mai multa siguranta. Ultimele doua zile ale saptamanii au fost tot ale monedei unice: 35.375 lei si apoi 35.483 lei pentru un euro. In schimb, dolarul nu a avut zile prea bune. Doar 289 de unitati a castigat in fata leului, dupa cinci zile, timp in care a evoluat timid, aproape discret, ajungand in ultima zi la un pret de 33.732 lei. Asa cum aprecia recent un dealer, faptul ca impactul caderii monedei americane pe pietele internationale nu s-a transferat in aceeasi masura pe piata romaneasca se datoreaza factorilor sezonieri: e iarna, sunt importuri mai mari de petrol, deci cerere mai mare de dolari. Asa a reusit cursul leu/dolar sa nu alunece si mai mult. Desi determinat de evolutiile de pe pietele internationale, impactul acestor miscari nu-i poate lasa indiferenti pe bancheri, analisti si mai ales pe cei care au credite in euro. Exportatorii sunt, probabil, printre putinii fericiti ai intaririi euro, vazandu-si veniturile crescand cu ochii, fara nici un efort personal. Efect direct al aprecierii fata de dolar pe pietele internationale, intarirea euro era asteptata de dealeri. "Estimarile se bazeaza pe faptul ca euro va continua sa castige teren in fata dolarului, asa ca s-ar putea ajunge la cota de 36.000 de lei pentru un euro", spunea deunazi un dealer. Previziunile se mentin si astazi, fiind de asteptat ca euro sa-si continue ascensiunea. Pana cand, e greu de prevazut.

Cererea de anulare a fondurilor BEI va afecta imaginea Romaniei

Analistii economici apreciaza ca solicitarea de anulare a unor fonduri BEI pentru o serie de proiecte ale Capitalei ar putea avea efecte negative pentru imaginea externa a Romaniei. "Privesc aceasta situatie cu un sentiment de disconfort si sesizez ca se institutionalizeaza niste tare de la nivel personal: doi romani nu se vor intelege niciodata. Conflictele de la nivel intern, cu conotatii politice, capata dimensiuni internationale. Vecinii nostri, la care ne uitam cand cu invidie, cand cu resentimente, ne dau mereu lectii despre cum sa fie uniti, daca au un interes national", a declarat, pentru Mediafax, Dragos Neacsu, analist economic, membru in Comitetul Bursei de Valori Bucuresti. Dincolo de impactul pe care il vor avea in exterior, esential este ca aceste "razboaie purtate peste capetele bucurestenilor" au dus numai la risipa de resurse si n-au avut nici o finalitate, iar interventia Finantelor, pozitie radicala surprinzatoare, afecteaza irevocabil imaginea Romaniei", a adaugat Neacsu. La randul sau, Sharon Raj, analist pentru Romania al agentiei internationale de evaluare financiara Fitch Ratings, apreciaza ca, in situatia statelor cu un nivel de dezvoltare apropiat Romaniei, este de asteptat ca astfel de decizii sa aiba implicatii de ordin politic. De asemenea, Raj a aratat ca, in mod obisnuit, imprumuturile acordate pentru anumite proiecte trebuie renegociate in situatia in care apar unele schimbari, in caz contrar finantarea urmand sa se piarda. "La nivel general, Guvernul roman a cunoscut in ultimii ani o imbunatatire a pozitiei fiscale si, in acest context, un mai mare acces pe pietele internationale de capital. Avand in vedere aceasta evolutie, nu cred ca este foarte corect sa spunem ca Romania nu isi poate permite sa rateze credite oficiale, insa nu stiu daca situatia la nivelul Bucurestiului este aceeasi", a mai remarcat analistul Fitch. Dragos Cabat, chartered financiar analyst (analist financiar atestat international) si presedinte al Asociatiei Romane a Analistilor Financiari (RAIP), a mentionat ca un credit de investitii de la organismele internationale se obtine dupa un proces indelungat si foarte serios, care implica acordul imprumutatului asupra obiectului investitiei inca de la inceput. El afirma ca o consultare a populatie trebuia facuta inainte de demararea proiectului si intr-un mod transparent. "Decizia respectiva are un iz politic ieftin si lasa sa se vada neseriozitatea autoritatilor din Romania. Acesta este un semnal deosebit de negativ pentru investitorii straini, care poate contrabalansa toate realizarile din domeniul macroeconomic si politic din ultimul timp", a apreciat Cabat. Ministerul Finantelor a solicitat BEI sa anuleze finantarile pentru trei din cele cinci proiecte de infrastructura a Bucurestiului. Ministrul Finantelor, Mihai Tanasescu, a declarat, vineri, ca anularea partiala a unor componente din imprumutul BEI reprezinta procedeul tehnic, sugerat chiar de catre institutia finantatoare, de aplicare a deciziei Consiliului General al Municipiului Bucuresti privind reorientarea fondurilor catre un proiect dorit de cetatenii Capitalei. Cele trei proiecte vizeaza construirea unui pasaj suprateran in zona Garii Basarab, a unei parcari subterane in zona Garii de Nord, precum si modernizarea tramvaielor.

Romald Bulfinsky, dupa 50 de ani...

Pe 13 ianuarie 2003, se implinesc 50 de ani de la moartea actorului Romald Bulfinsky. Nascut la 22 noiembrie 1878, Romald Bulfinsky a jucat in trupa Davila si a pus bazele Teatrului National din Craiova, al carui director a devenit. A facut parte din distributia filmului "Independenta Romaniei", cea dintai pelicula de la noi. Cunoscut pentru roluri importante precum "Falstaff" sau "Petrucchio", Romald Bulfinsky a scris o pagina a istoriei teatrului romanesc.

Maurice Pialat

A incetat din viata unul dintre cei mai importanti cineasti francezi ai generatiei sale (77 de ani), Maurice Pialat, considerat de multi adevaratul parinte al cinematografului francez de astazi. Nonconformist, nu de putine ori agresiv in iesirile sale publice, Pialat lasa in urma o opera marturie a nelinstii existentiale. Titluri precum "Sous le soleil de Satan" (pentru care a primit "La Palme d'Or", in 1987, in fluieraturile salii), "L'enfance nue", "Van Gogh" sunt adevarate repere ale filmului francez din ultimele decenii.

Sanatate pentru toti

O noua emisiune medicala, "Sanatate pentru toti", va fi prezenta la Romania 1, in fiecare zi de luni, de la ora 17.30. Programul este un talk-show mozaic, "dinamizat" cu reportaje si rubrici scurte. Noul format va cuprinde si informatii privind drepturile asiguratilor, o rubrica de biometeorologie, dar si investigatii despre erori si neglijente medicale. Moderatorul programului este dr. Val Valcu. Are 36 de ani, a absolvit Facultatea de Medicina in 1992 si semneaza rubrica medicala la ziarul "Adevarul" de 10 ani.

100 de minute pentru Eminescu

Cei cativa telespectatori care nu urmareau, sambata la pranz, filme, televonele cu sifonari sau programe despre masini, au putut asista la nasterea unei emisiuni a postului B1 TV: "100 de minute pe Calea Victoriei". Nu vitrinele magazinelor de pe celebra artera bucuresteana constituie subiectul dezbaterilor din studio. Este vorba, mai curand, despre victoria (re)stabilirii adevarului istoric, in ceea ce priveste "lucrurile cunoscute si acceptate drept conventii in cultura romana". Si ce tema mai potrivita de discutie, in luna ianuarie, decat Mihai Eminescu? "Nebunia" poetului si presupusul sau sifilis; publicistica lui Eminescu; interventiile pe poeziile sale, "rescrise din... punctuatie", prin "virgulita pozitivista" a lui Maiorescu insusi; "moartea civila" a poetului, survenita cu 6 ani inaintea disparitiei fizice; incercarile de discreditare a lui Eminescu, aparute chiar printre contemporanii sai; teoriile politice si economice publicate in "Timpul", care au facut inconjurul continentului, fiind preluate de presa internationala a vremii, toate acestea au fost puncte de pe ordinea de zi a emisiunii. Moderatorul Mugur Vasiliu, alaturi de acad. Mihai Ungheanu, eminescologul Nicolae Georgescu, prof. Vladimir Belis, directorul Institutului National de Medicina Legala "Mina Minovici" din Bucuresti, patriarhul Teoctist, Theodor Codreanu, istoricul literar Dimitrie Vatamaniuc, au facut lumina asupra unor aspecte "intunecate" sau voit pastrate in penumbra ale biografiei lui Mihai Eminescu. De la "Si mai potoliti-l pe Eminescu" (mesajul vadind ingrijorare al lui P.P. Carp, trimis tocmai de la Viena in anii '80 ai secolului XIX) si pana la verdictul "Nimeni nu-l poate da jos de pe statuia ce si-a facut-o el" (dat de Dimitrie Vatamaniuc la inceput de veac XXI), reactiile conationalilor fata de acest personaj emblematic al culturii noastre au fost cat se poate de diferite. Ceea ce ramane este o opera exceptionala. Ar fi de dorit ca initiativele culturale ale televiziunilor comerciale sa nu impartaseasca, prin raritate, acest statut.

Declaratie de avere

Niciodata nu vor fi prea multe marturiile despre trecerea prin viata celor care au avut privilegiul sa-i cunoasca, a oamenilor de seama, a unor personalitati care, dincolo de talentul ce le-a adus notorietatea, au si darul de a lasa urme trainice in sufletul, in memoria celorlalti. Pentru Lucia Olteanu, delicata autoare a unor carti pentru copii si energica directoare a unor studiouri cinematografice (Buftea, Animafilm) in anii '70, '80, astfel de intalniri sunt singura ei zestre stransa in timp si prezentata ca atare, intr-o "Declaratie de avere" (editura Viitorul romanesc). Tudor Arghezi, Geo Bogza, Mihail Sadoveanu, Marin Sorescu, Otilia Cazimir, Petru Dumitriu, Paul Anghel, cineastii Malvina Ursianu, Lucian Pintilie, Dan Pita, Mircea Veroiu sunt numai cativa dintre cei evocati cu o afectiune aproape sfioasa, cu o permanenta grija a autoarei de a se situa "in afara campului", cum se spune in scrierea cinematografica.

Straveacul si alte vremi

Muzeul Literaturii Romane, Editura Polirom si Institutul Polonez va invita la lansarea volumului "Straveacul si alte vremi", al Olgai Tokarczuk. Cartea este tradusa de Olga Zaicik si are o prefata semnata de Mircea Cartarescu. La lansarea programata pentru astazi, ora 14,30, la Sala Ronda a Muzeului Literaturii Romane, vor participa, pe langa autoare, semnatarul prefetei, scriitoarea Ioana Nicolae, Denisa Comanescu-Prelipceanu, director editorial la editura Polirom, si Roland Chojnacki, directorul Institutului Polonez din Capitala.

La CIAC, artistii contemporani au expus pe principiul bulgarelui de zapada"

Intr-o tara saraca, in care bugetul pentru cultura e constant redus de atatia ani, astfel incat toata lumea pare ca s-a obisnuit si nimeni nu mai protesteaza, e aproape o blasfemie sa te intrebi cine e mai important - omul sau zidurile? Si totusi, este vizibil disproportionat raportul dintre fondurile destinate la noi patrimoniului (care are, indiscutabil, nevoie sa fie salvat, iar Adevarul a dus o campanie in acest sens) si cele acordate proiectelor independente, propuse de oameni vii, artisti care au renuntat la "ratia" venita de la stat, luandu-si cariera pe cont propriu. Desi se subliniaza mereu, in declaratii publice, ca subventiile nu vor putea veni la infinit si ca descentralizarea si sprijinirea unor proiecte punctuale vor marca viitorul culturii romanesti, ca peste tot in lume, reactia in fata unui proiect independent, fie el si bine pus la punct si argumentat este una rezervata. "De ce nu fac rost de bani si singuri"?, pare sa fie intrebarea vesnica de pe buzele functionarilor care se ocupa cu impartirea banilor proveniti din buzunarele noastre, ale tuturor? Substratul acesteia sta in jalnica misie a acestor ministeriabili de a imparti banii putini la sutele de guri flamande din institutiile de cultura prost administrate. Iata de ce ne-am propus sa inauguram o rubrica menita sa-i aduca in prim-plan pe oamenii din spatele acelor initiative culturale construite pe principiul "arta pe cont propriu". Si ei, ca si zidurile, pot fi "macinati" de eforturile sisifice pe care sunt nevoiti sa le faca. Unii s-au declarat invinsi, altii au invatat si din esecuri si au mers mai departe, iar pe unii ii putem numi chiar invingatori. Iar povestile lor ar putea insemna un exemplu si pentru altii. Poti ajunge la Centrul International pentru Arta Contemporana din Bucuresti (CIAC) fie prin strada Selari, fie prin Intrarea Soarelui, amandoua situate in centrul vechi al Bucurestiului. Daca patrunzi prin Selari, trebuie sa treci prin Curtea Sticlarilor, un loc plin de agitatie, indiferent de anotimp, aici fiind spatiul unde inca mai poti vedea cu cata truda se face sticla si cata energie cuprinde fiecare milimetru din vaza sau scrumiera cu care te-ai obisnuit atat de mult, incat nici nu le mai percepi ca obiecte, ci ca parti ale casei tale. Chiar si acum, in miez de ianuarie, cand aproape se intunecase, iar pe jos era "sticla", sticlarii erau acolo. Daca vreti sa patrundeti prin Intrarea Soarelui, trebuie sa urcati scarile abrupte, decupate in linii moderne, care va vor sari cu siguranta in ochi printre cladirile vechi. Oricare va va fi parcursul, cand veti ajunge la CIAC, va veti da seama ca a meritat. Veti gasi un spatiu cald, aerisit, cu o sala de expozitii gandita pentru a pune in evidenta lucrarile, atat ca dispunere spatiala, cat si ca luminozitate, cu o biblioteca unde sunt stranse date despre toti artistii contemporani care au expus aici, si nu numai. Aici am gasit-o, chiar cu o zi inainte de a pleca la Strasbourg, pentru "Noaptea alba a proiectiilor video romanesti", desfasurata pe 7 ianuarie, pe Irina Cios, directorul CIAC. "Noaptea alba" a marcat implinirea a 10 ani de arta video in Romania. Tot de 10 ani, centrul a promovat arta contemporana romaneasca si a stimulat schimburile culturale intre Romania si tari europene si din lume. "Nu a fost deloc usor", spune Irina Cios, o femeie tanara, foarte calma, cu o permanenta sclipire de zambet in ochi. Din 1999, cand CIAC a devenit o fundatie independenta, ea a trebuit sa se ocupe nu doar de probleme artistice, ci si financiare. Impreuna cu putinii ei colegi s-a descurcat, iar vernisajele si intalnirile de la SPACE, galeria CIAC, au devenit din ce in ce mai interesante. "Am vrut sa impunem acest spatiu ca spatiu de eveniment si sa obisnuim publicul cu el. A fost un ritm destul de obositor, cu vernisaje din doua in doua saptamani, intre timp fiind programate manifestari artistice de alt tip. Oricum, ritmul impus de noi a generat principiul bulgarelui de zapada, numarul artistilor doritori sa expuna aici crescand. Au mai fost si intalnirile dintre artisti si public, poate cele mai gustate, pentru ca nu ai prea des ocazia sa dialoghezi nu atat cu opera, cat si cu artistul care a creat-o". Publicul a fost in majoritate tanar, interesat, insa mai trebuie sa treaca ceva timp pana sa-si formeze deprinderi de intelegere "vie" a artei contemporane. Irina Cios pare ingaduitoare si plina de rabdare, dar nu se poate opri sa dea un exemplu elocvent pentru modul de inhibare a publicului de la noi: "Cand nepotul lui Mattis Teutsch a expus holograme in Germania, publicul a incercat sa le vada din toate unghiurile posibile, chiar daca pentru asta era nevoie sa se aplece si sa se contorsioneze. Cand aceleasi lucrari au fost expuse la noi, publicul a fost mai retinut, admirand totul, dar nesimtind sa se apropie si altfel de holograme", a continuat Irina Cios. CIAC s-a impus deja ca spatiu de intalnire pentru arta contemporana; cu cate eforturi si cu cata risipa de energie, numai cei care sunt implicati direct stiu. Atunci cand am intrebat-o pe Irina Cios, aceasta a repetat doar: "A fost destul de greu", restul ghicindu-se in tacerea care a urmat. Sa speram ca resursele de energie ale celor care continua sa creada in "patrimoniul viu" si arta contemporana sa nu se consume prea curand.

Palatul Buckingham si Castelul Windsor - dotate cu adaposturi ultrasofisticate

Temerile provocate de un posibil atac terorist au determinat-o pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii sa ordone amenajarea unor adaposturi securizate, dotate cu tehnologie de ultima ora, in Palatul Buckingham si in Castelul Windsor. Potrivit publicatiei "The Sunday Times", camerele securizate, cu pereti de otel cu o grosime de 46 de centimetri, vor putea oferi protectie membrilor familiei regale britanice in cazul unor bombardamente, atacuri cu gaze otravitoare, incercari de asasinat si chiar in eventualitatea unui impact direct cu un avion de mici dimensiuni. Castelul Windsor se afla pe ruta avioanelor care decoleaza sau aterizeaza pe aeroportul Heathrow, cel mai aglomerat din Londra. Camerele securizate, a caror amenajare a fost decisa in urma atentatelor din 11 septembrie din SUA, sunt prevazute si cu echipamente de telecomunicatii, paturi si toalete. De asemenea, in camere este depozitata o cantitate de hrana si apa suficienta pentru cel putin o saptamana. Tom Gaffney, proprietarul companiei care s-a ocupat de amenajarea adaposturilor, a declarat ca fiecare camera de acest tip costa in jur de un milion de lire sterline. Noile camere, a caror localizare este secreta, le vor inlocui pe vechile si mai putin echipatele adaposturi securizate, care exista in locuintele membrilor familiei regale. Expertii britanici in probleme de securitate au sfatuit-o pe regina ca, in eventualitatea unui atac terorist, sa-si ia in adapost si cainii, deoarece, daca i-ar lasa afara, ei ar detecta mirosul stapanei, iar latratul lor ar duce la descoperirea ascunzatorii.

Caleidoscop

Doliu in grupul Bee Gees Maurice Gibb a incetat din viata Maurice Gibb, cantaretul celebrei formatii Bee Gees, care s-a bucurat de mare succes in anii '70, a incetat din viata sambata, la varsta de 53 de ani. El fusese internat joi, la Mount Sinai Medical Center din Miami, in urma unei crize de stomac. Dupa operatia pentru blocaj intestinal, starea sanatatii sale, desi critica, parea sa se stabilizeze. Din pacate, cantaretul a incetat din viata la trei zile dupa operatie. "Dragostea sa de viata, entuziasmul si energia sa ne vor inspira in continuare pe noi toti", se arata in comunicatul familiei. Maurice, fratele sau geaman, Robin, si un alt frate mai mare, Barry, au format grupul Bee Gees in 1958, la Brisbane, in Australia. Formatia s-a bucurat de mare succes in anii '70, perioada in care muzica disco, curent in care Bee Gees se inscria, facea furori. Printre cele mai cunoscute melodii ale grupului se numara coloana sonora a filmului "Saturday Night Fever". Delicata Penelope Cruz ragaie in publicPenelope Cruz lasa sa-i scape cateva ragaituri dupa ce inghite cateva guri din acidulata Coca Cola, intr-o noua reclama la aceasta bautura racoritoare, la a carei realizare a contribuit si iubitul actritei, Tom Cruise. Reclama face parte dintr-o campanie in valoare de mai multe milioane de lire sterline, avand ca obiectiv prezentarea bauturii ca fiind "naturala si relevanta". Cruz, 28 de ani, este infatisata band dintr-o sticla in fata unui bar plin de barbati. In campanie mai apar si alte staruri precum Courtney Cox sau Muhammad Ali, iar noua promotie a fost lansata de reprezentantii companiei dupa ce campania anterioara - "Viata are gust" - nu s-a mai bucurat de succes. Papa scrie iarasi poeziiSecretul cel mai bine pastrat la Vatican a fost, in aceste zile, reintoarcerea Papei la poezie. Poet prolific inainte de alegerea sa, in 1978, ca Papa, Karol Wojtylla a predat la tipar acum volumul de poezii "Triptic Roman-Meditatii de Ioan Paul al II-lea", scris in ultimele sase luni. Doar cateva persoane din anturajul sau cel mai apropiat erau la curent cu faptul ca Suveranul Pontif scria versuri la resedinta sa de vara de la Roma. In contextul aparitiei in presa poloneza a unor informatii confidentiale, Vaticanul a fost nevoit sa confirme, luna trecuta, pasiunea Papei pentru poezie, dar secretul a fost acoperit din nou de valul unei confidentialitati exagerate. Ca urmare, exista un interes deosebit fata de aparitia, luna viitoare, in Polonia, a noului sau volum. Surse din apropierea Sfantului Parinte au destainuit ca Papa a scris personal poemele intr-un caiet, apoi le-a dictat unei calugarite poloneze, de la resedinta papala. Prima parte a volumului se intituleaza "Paraul" si este "un cant dedicat naturii, relatiei omului cu Creatia si Creatorul". Cea de-a doua parte este inchinata Capelei Sixtine, unde, la 16 octombrie 1978, a fost inscaunat, Sfantul Parinte, ea fiind inspirata de frescele impresionante ale lui Michelangelo despre Creatie si Judecata de Apoi. Cea de-a treia parte este o meditatie asupra istoriei lui Abraham, figura biblica onorata de cele trei mari religii monoteiste: crestinismul, islamul si iudaismul. Intr-o declaratie facuta celor apropiati, Papa Ioan Paul al II-lea a marturisit ca "varsta, betesugurile si umbra mortii" l-au determinat sa revina la poezie. Concurs de frumusete pentru... vaciFermierii din Norvegia au lansat un concurs de frumusete pentru vaci, iar invingatoarea va primi titlul de "Miss Lista", dupa regiunea in care se desfasoara aceasta inedita competitie. Doi judecatori vor examina fiecare vaca in parte, decizia lor urmand a fi luata in functie de trupul, picioarele si ugerul concurentelor. "Daca se va dovedi un succes, concursul va deveni un eveniment anual", scrie cotidianul norvegian Farsunds Avis. Concursul este organizat de Lista Produsentlag, o asociatie a producatorilor de lactate din regiune. Furate acum 30 de ani, 500 de inregistrari originale ale formatiei Beatles - descoperite in Olanda500 de inregistrari originale ale formatiei Beatles, furate in urma cu mai bine de 30 de ani si continand piese considerate inedite si de o valoare "inestimabila", au fost gasite in Olanda dupa o operatiune comuna a politiilor britanica si olandeza. Doua persoane au fost arestate vineri, la Londra, iar alte trei la Amsterdam cu ocazia descoperirii unei retele-pirat, dupa o ancheta desfasurata timp de aproape un an. Casetele contin inregistrari ale unor intalniri-repetitii cunoscute sub numele de "Get Back", care urmau sa fie reunite intr-un album cu acelasi titlu in 1969, dar proiectul fusese abandonat. Unele dintre melodii, intre care "Get Back", au fost incluse in cunoscutul album "Let It Be". Casetele au disparut la putin timp dupa intalnirile "Get Back", care marcau o revenire a grupului la o conceptie clasica privind inregistrarile. Ele contin zeci de melodii, precum si fragmente din piese muzicale interpretate, iar apoi abandonate de formatia Beatles in timpul repetitiilor.

Compus folosit la fisiunea nucleara - furat ca in filme dintr-o uzina din Kargazstan

Bancherul nr. 1 al Frantei - pe banca acuzatilor

Scandalurile financiare care au zguduit in ultimul timp Occidentul, in general, si Franta, in special, nu mai contenesc. Anul trecut, cum este cunoscut, fostul ministru de externe francez, Roland Dumas, a fost condamnat la inchisoare (cu suspendarea pedepsei) pentru implicarea intr-un caz de coruptie privind fondurile secrete ale companiei petroliere gigant Elf Aquitaine. Cu doua saptamani in urma, celebrul bancher international George Soros a fost gasit vinovat de utilizarea de informatii confidentiale pentru preluarea unei banci franceze, cu 14 ani in urma, scapand insa, relativ ieftin, numai cu o amenda de cateva milioane euro. In prezent, in Franta sunt anchetate pentru malversatiuni mai multe banci sau companii financiare, fiind, de asemenea, pe rol un sir de procese. Dintre acestea, cel mai rasunator este, fara indoiala, procesul, deschis la inceputul acestei saptamani, al bancherului nr. 1 al tarii, guvernatorul Bancii Frantei, Jean-Claude Trichet, pentru rolul pe care l-ar fi jucat intr-unul din cele mai mari scandaluri bancare din istoria Hexagonului. Concret, el este acuzat de a fi contribuit, acum aproape un deceniu, alaturi de alti opt acuzati, la falsificarea actelor contabile ale uneia din cele mai importante banci franceze, CREDIT LYONNAIS, pe atunci proprietate de stat. Banca suferise grave pierderi, datorita unei politici riscante de credit, iar Trichet, in calitatea pe care o avea in acea perioada, de director al Trezoreriei in Ministerul de Finante, ar fi fost complice la activitatile oneroase de acoperire a acestor pierderi. Motivul? Daca pierderile ar fi devenit publice, Credit Lyonnais ar fi fost pasibila de aspre penalizari pentru incalcarea legislatiei europene privind necesitatea unor fonduri minime de rezerve in vederea desfasurarii activitatilor normale. Alaturi de Trichet, printre ceilalti acuzati se numara Jean-Yves Haberer, fost presedinte al Consiliului de Administratie la Credit Lyonnais (care a fost privatizata in 1999), si Jacques de la Larosiere, fost guvernator al Bancii Frantei. Dintre toti, cel mai mult ar avea de suferit de pe urma unei condamnari Trichet, socotit unul din cei mai straluciti profesionisti ai lumii bancare internationale. Intr-adevar, el urma sa preia, in luna iulie, de la actualul presedinte, Wim Duisenberg, conducerea Bancii Centrale Europene (BCE). De fapt, el trebuia sa ocupe acest post inca in 1998, dar s-a impotrivit Germania, careia nu-i convenea ca la carma finantelor europene sa se afle un francez, preferand pentru acest post un neutru, pe olandezul Duisenberg. A trebuit sa intervina personal presedintele Frantei, Jacques Chirac, pentru a convinge Germania sa accepte un targ, in baza caruia Duisenberg urmeaza sa se retraga la jumatatea mandatului, predand stafeta lui Trichet. O solutie de compromis pentru salvarea mult mediatizatei axe Paris-Berlin. Acum insa, aceasta intelegere este pusa sub semnul intrebarii. Insa chiar in cazul cand Trichet, care neaga, fireste, acuzatiile aduse, ar fi achitat - si, dupa cum relateaza presa occidentala, cercurile politice franceze depun in acest sens serioase presiuni asupra Justitiei, in ciuda principiului separatiei puterilor in stat - faptul de a fi fost implicat intr-un asemenea scandal va atarna greu, diminuandu-i mult sansele. Culmea este ca multi analisti politico-financiari il considera, datorita calitatilor sale profesionale, persoana cea mai indicata pentru a duce la capat reformele de care Banca Centrala Europeana are absoluta nevoie, in special descongestionarea aparatului administrativ, asigurarea unei transparente mai mari si fixarea unor obiective mai realiste in domeniul inflatiei, ceea ce ar impulsiona economia Uniunii Europene si ar face BCE mai acceptabila euroscepticilor britanici.

Apele Golfului Persic - brazdate de nave rusesti trimise sa supravegheze flota americano-engleza

Mai multi inalti responsabili europeni au facut apeluri insistente la evitarea unui razboi cu Irakul, in timp ce SUA, Anglia si Australia au trimis noi trupe si tehnica de lupta in regiunea Golfului. "UE nu vrea razboi" in Irak si Consiliul de Securitate este cel care poate lua o atare decizie, a spus premierul grec, Costas Simitis, presedinte in exercitiu al UE. "Trebuie facut tot ce e posibil pentru a gasi o solutie pasnica", a opinat presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, apreciind ca "razboiul nu este inevitabil". In acelasi sens, inaltul reprezentant european pentru politica externa, Javier Solana, a subliniat ca dezarmarea Irakului trebuie realizata pe baza "legalitatii internationale". La randul sau, secretarul general al Ligii Arabe, Amr Moussa, a spus ca "Orientul Mijlociu se confrunta cu schimbari politice fara precedent, printre care un razboi impotriva Irakului, care va deschide o cutie a Pandorei intr-o regiune deja nemultumita de politica israeliana fata de palestinieni". Navele antisubmarin "Amiral Panteleev" si "Maresal Saposnikov" si un petrolier - in Golf Doua nave ale Flotei ruse a Pacificului se pregatesc pentru o misiune de observare de lunga durata in regiunea Golfului, au declarat surse din cadrul Marinei ruse. Navele antisubmarin Amiral Panteleev si Maresal Saposnikov, insotite de un petrolier, vor parasi Vladivostokul si vor pleca spre Golf in primele zile din februarie. Purtatorii de cuvant oficiali ai marinei au evitat sa comenteze informatiile, in pofida faptului ca, pe cheiul portului, se desfasoara pregatiri intense pentru plecarea celor doua nave. Ofiteri ai Marinei ruse au tinut, totusi, sa precizeze ca misiunea va dura cel putin sase luni, fiind cea mai lunga operatiune de acest tip efectuata de Flota Pacificului in ultimii zece ani. Misiunea va avea ca obiectiv "observarea situatiei militare din regiune in raport cu un posibil conflict militar intre Irak si SUA", au adaugat sursele citate. Reamintim, in context, ca Rusia se opune unei interventii militare unilaterale a SUA si considera ca numai Consiliul de Securitate al ONU are dreptul de a decide o interventie militara impotriva Bagdadului, in functie de concluziile la care vor ajunge inspectorii ONU pentru dezarmare aflati la fata locului. In februarie, SUA vor avea peste 150.000 de militari in vecinatatea IrakuluiSUA vor desfasura in zona Irakului peste 150.000 de militari, care vor fi in masura sa lanseze un atac impotriva Bagdadului in a doua jumatate a lunii februarie, informeaza, in editia de sambata, cotidianul "New York Times". Citand surse militare, ziarul afirma ca jumatate din efective se afla deja in regiune. Trei ordine de mobilizare semnate de ministrul Apararii, Donald Rumsfeld - doua referitoare la 62.000 de militari, dat in ultimele zile, si unul privind 25.000 de militari, emis la 24 decembrie - au avut drept efect trimiterea in Golf de trupe de infanterie, tancuri, nave de razboi si avioane de lupta. Ultimul ordin, transmis in noaptea de vineri spre sambata, implica 27.000 de militari, printre care se numara mii de puscasi marini, o brigada de infanterie aeropurtata, un escadron de avioane de vanatoare "invizibile" F-117 Nighthawk si doua escadroane de avioane de bruiere electronica F-16 CJ. Pentagonul a refuzat sa comenteze informatiile din New York Times, dupa ce anuntase, vineri, desfasurarea unor efective suplimentare de 35.000 de militari. Ordinele de mobilizare marcheaza o noua faza importanta in campania lansata de SUA - trimiterea pe teren a principalelor forte de lupta, care urmeaza sa exercite presiuni suplimentare asupra presedintelui irakian Saddam Hussein, in incercarea de a-l determina sa isi respecte angajamentele internationale in privinta dezarmarii. Desfasurarea efectivelor in zona Golfului va dura mai multe saptamani, dar exista si posibilitatea lansarii imediate a unui atac, afirma "New York Times". Circa 15.000 de puscasi marini au primit recent autorizatia de imbarcare, la bordul navelor lor urmand sa fie incarcate si tancuri si baterii de rachete antiracheta Patriot. Oficiali militari au declarat ca lansarea unei ofensive inainte de jumatatea lunii februarie ar ridica o serie de probleme, deoarece ofiterii prefera sa dispuna de o anumita perioada de timp pentru a-si pregati unitatile in vederea desfasurarii in desert.

Cum sa fie criticati angajatii

Sunt manageri carora le este teama sa greseasca. Le este teama ca angajatii lor, de care tot ei sunt raspunzatori, sa greseasca. De aceea, prefera sa urmeze cai batatorite. Rezultatul? Mediocritate, lipsa de creativitate. Ei nu stiu ca nu a gresi este eronat, ci a persista in greseala. Daca vor ca angajatii lor sa tinda spre mai mult, sa inoveze, sa schimbe in bine activitatea organizatiei in care lucreaza, trebuie sa le dea libertatea de a gresi. Pentru ca a gresi este un proces de invatare. Cine aspira la mai mult, la mai bine face, inevitabil, si greseli. O lauda sincera, la timpul ei, este bine venita, dar criticile au si ele rolul lor. Un manager isi poate critica colegii fara sa-i descurajeze, "impachetand" observatiile in comentarii pozitive despre performantele angajatului. Exista manageri care se feresc sa critice, desi sunt nemultumiti de anumite comportamente. Foarte rau. Angajatii vor sa stie unde gresesc si ce pot indrepta. Critica nu trebuie sa se refere la persoana, ci la problema. Trebuie sa fie o simpla descriere a comportamentului care se doreste a fi schimbat. Intre "esti dezordonat" si "nu sunt multumit cum ti-ai lasat biroul", prima afirmatie este la persoana, pe cand a doua este o constatare a unui fapt care se doreste a fi indreptat. Critica trebuie facuta fara patima, fara agresivitate, fara sarcasm. Tonul si limbajul sa fie placute, dar mesajul sa ramana ferm. Intre "tu intotdeauna iei lucrurile prea usor" si "as aprecia daca ti-ai asuma responsabilitatea muncii", prima varianta este distructiva, pe cand cea de-a doua este constructiva, astfel incat sa nu agreseze si sa "blocheze" angajatul. Angajatii nu trebuie comparati intre ei. Scopul managerului este sa imbunatateasca anumite abilitati, nu sa creeze animozitati in echipa. Critica nu trebuie sa fie o predica sau o prelegere. Un manager nu trebuie sa tina discursuri, ci mai degraba sa puna intrebari si sa asculte. Si sa nu uite intrebarea de baza: "In aceeasi situatie, cum crezi ca ar fi mai bine sa lucrezi in viitor?". Este de preferat ca propunerea de schimbare sa vina de la angajat. Va avea mai multa responsabilitate in a se corecta, daca modalitatea de actiune a ales-o el. Intrebarea-cheie care trebuie pusa de manager: "Poti sa sugerezi vreo solutie la aceasta problema?". Critica se termina intotdeauna cu o incurajare sau cu oferta de a sustine schimbarea propusa de angajat. In final, managerul nu trebuie sa uite sa-i ceara angajatului sa rezume ce a inteles, ca sa verifice daca radacinile problemei si consecintele ei sunt percepute la fel de catre ambii parteneri de dialog. Cristia Maksutovici Formator - AxA Consulting

Discriminare pe criterii de sex si varsta la agentiile judetene de ocupare a fortei de munca

Iasi "Daca patronii ar indrazni, personal i-as sanctiona" Rata somajului la nivelul judetului Iasi (9,31%) a stagnat in ultimele doua luni. 32.506 de ieseni fara locuri de munca sunt trecuti in scriptele Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca, buna parte din ei sperand sa primeasca o slujba din cele... 771 vacante. "Angajatorii - spune ec. Liviu Filipescu (directorul AJOFM) - nu fac discriminari pe criterii de varsta sau sex, iar daca ar indrazni, personal i-as sanctiona. (...) Exista situatii in care angajatorii prefera persoane peste 45 de ani sau tineri absolventi deoarece beneficiaza de facilitati fiscale". Doar 3 societati comerciale acreditate, in baza Legii 156/2000, de catre Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale din cele 47 afisate pe fereastra AJOFM sunt din judetul Iasi. Directorul Filipescu spune ca daca, de regula, nu se fac discriminari, "s-ar putea ca angajatilor sa li se fi cerut ulterior garantii materiale sau imobiliare. Desi angajatorii sunt de buna credinta, unii angajati isi cam bat joc. (...) Noua nu ne-au parvenit astfel de situatii. Stiti, noi suntem intermediari...". (Gabriela Dobos) Constanta Se cer inclusiv garantii imobiliareAproape 80 de someri ar avea teoretic sansa de a ocupa un loc de munca prin AJOFM Constanta. Posturile disponibile la aceasta data sunt de sudori, brutari, ingineri, casieri, faiantari, soferi, agenti comerciali, cofetari, instalatori, cosmeticiene. Rompetrol Petromidia are nevoie chiar de sefi de birou, de serviciu sau de tren, de consultant in management, de trezorier sau mecanic de locomotiva. Despre conditiile de indeplinire, avizierul AJOFM nu spune nimic. O singura ofertanta, Societatea Delta Romania SRL, cere unui sofer experienta in vanzari. Daca avizierul este incurajator, nu la fel se prezinta discutia cu angajatorul. Pentru agentii comerciali se cer garantii substantiale, pe masura gestiunii. Prin publicitatea proprie, firmele vor oameni tineri, dar cu experienta, carora li se ofera "sansa de a lucra intr-o societate performanta", pentru un salariu "motivant". Ce inseamna asta netto, nu se spune. Gestionarilor si vanzatorilor li se cere suplimentar un gaj pe bunuri de valoare (auto proprietate) sau o garantie imobiliara. Speriati de perspectiva de a ramane fara casa, in urma unei spargeri a unitatii sau a unei greseli contabile, oamenii prefera unui serviciu permanent, o munca de sezon. Castigurile din turism sau alimentatie publica sunt bune, iar extrasezonul este ocupat cu mici ghesefturi de ocazie: un comision facut cuiva, o tura de munca la negru. Plin de solicitudine, Ministerul Muncii ofera prin AJOFM brosuri si pliante gratuite cu sfaturi pentru someri. In publicatia "Un viitor pentru fiecare", editata de MMSS, MEC si MTS si supraintitulata "Ziar despre cariera", somerii sunt dascaliti cu indemnuri mobilizatoare de genul "Fa-ti griji inainte de a paria si nu dupa ce ruleta a inceput sa se invarteasca", "Nu va ganditi la ziua de maine", "Zambeste de cel putin 3 ori pe zi" sau, pur si simplu, "Don't worry, be happy!". (Sinziana Ionescu) Timis Listele cu locuri de munca disponibile sunt dositeLa Agentia judeteana de formare si ocupare a fortei de munca din judetul Timis nu exista un avizier unde sa fie prezentate locurile de munca vacante. Doritorii sunt directionati spre un birou, unde functionarii le prezinta optiunile existente. Conform ultimelor date existente, angajatorii din judetul Timis nu cer garantii mobiliare sau imobiliare pentru viitorii angajati. "Nu acceptam astfel de conditii, iar angajatorii nu au venit pana acum sa ne ceara sa introducem acest criteriu. Noi facem o preselectie, iar selectia o fac ei. Probabil, astfel de conditii le cer omului atunci cand se duce la angajator", a declarat purtatoarea de cuvant a Agentiei judetene, Simona Potinc. Pentru locurile de munca vacante, cele mai mari discriminari se fac in privinta sexului persoanelor. Astfel, Teatrul National "Mihai Eminescu" din Timisoara angajeaza cizmar-confectioner incaltaminte avand ca preferinta un barbat. In cazul postului liber de costumier, optiunea este indiferent. Pentru meseria de cusator incaltaminte, sunt preferate femeile. In cazul unui post de inginer mecanic TCM Proiectare, angajatorul cere sa fie un barbat. In evidentele actuale nu exista discriminari legate de varsta. Sunt anumite posturi pentru care angajatorii cer vechime in munca, dar numarul acestor cazuri este extrem de redus. (Dragos Bota) Galati "Toleram doar anunturile care favorizeaza persoane cu handicap"Pe panourile cu oferte de munca nu apar anunturi care sa faca discriminare in functie de varsta, de pregatire, sau prin care sa fie solicitate garantii materiale. Directoarea AJOFM Galati, Manon Cristoloveanu, mi-a garantat ca urmareste sa nu apara astfel de anunturi. Este toleranta doar in cazul in care angajatorii solicita absolventi sau persoane cu handicap si atunci permite sa fie specificat acest aspect.