Bancherul nr. 1 al Frantei - pe banca acuzatilor

Scandalurile financiare care au zguduit in ultimul timp Occidentul, in general, si Franta, in special, nu mai contenesc. Anul trecut, cum este cunoscut, fostul ministru de externe francez, Roland Dumas, a fost condamnat la inchisoare (cu suspendarea pedepsei) pentru implicarea intr-un caz de coruptie privind fondurile secrete ale companiei petroliere gigant Elf Aquitaine. Cu doua saptamani in urma, celebrul bancher international George Soros a fost gasit vinovat de utilizarea de informatii confidentiale pentru preluarea unei banci franceze, cu 14 ani in urma, scapand insa, relativ ieftin, numai cu o amenda de cateva milioane euro. In prezent, in Franta sunt anchetate pentru malversatiuni mai multe banci sau companii financiare, fiind, de asemenea, pe rol un sir de procese. Dintre acestea, cel mai rasunator este, fara indoiala, procesul, deschis la inceputul acestei saptamani, al bancherului nr. 1 al tarii, guvernatorul Bancii Frantei, Jean-Claude Trichet, pentru rolul pe care l-ar fi jucat intr-unul din cele mai mari scandaluri bancare din istoria Hexagonului. Concret, el este acuzat de a fi contribuit, acum aproape un deceniu, alaturi de alti opt acuzati, la falsificarea actelor contabile ale uneia din cele mai importante banci franceze, CREDIT LYONNAIS, pe atunci proprietate de stat. Banca suferise grave pierderi, datorita unei politici riscante de credit, iar Trichet, in calitatea pe care o avea in acea perioada, de director al Trezoreriei in Ministerul de Finante, ar fi fost complice la activitatile oneroase de acoperire a acestor pierderi. Motivul? Daca pierderile ar fi devenit publice, Credit Lyonnais ar fi fost pasibila de aspre penalizari pentru incalcarea legislatiei europene privind necesitatea unor fonduri minime de rezerve in vederea desfasurarii activitatilor normale. Alaturi de Trichet, printre ceilalti acuzati se numara Jean-Yves Haberer, fost presedinte al Consiliului de Administratie la Credit Lyonnais (care a fost privatizata in 1999), si Jacques de la Larosiere, fost guvernator al Bancii Frantei. Dintre toti, cel mai mult ar avea de suferit de pe urma unei condamnari Trichet, socotit unul din cei mai straluciti profesionisti ai lumii bancare internationale. Intr-adevar, el urma sa preia, in luna iulie, de la actualul presedinte, Wim Duisenberg, conducerea Bancii Centrale Europene (BCE). De fapt, el trebuia sa ocupe acest post inca in 1998, dar s-a impotrivit Germania, careia nu-i convenea ca la carma finantelor europene sa se afle un francez, preferand pentru acest post un neutru, pe olandezul Duisenberg. A trebuit sa intervina personal presedintele Frantei, Jacques Chirac, pentru a convinge Germania sa accepte un targ, in baza caruia Duisenberg urmeaza sa se retraga la jumatatea mandatului, predand stafeta lui Trichet. O solutie de compromis pentru salvarea mult mediatizatei axe Paris-Berlin. Acum insa, aceasta intelegere este pusa sub semnul intrebarii. Insa chiar in cazul cand Trichet, care neaga, fireste, acuzatiile aduse, ar fi achitat - si, dupa cum relateaza presa occidentala, cercurile politice franceze depun in acest sens serioase presiuni asupra Justitiei, in ciuda principiului separatiei puterilor in stat - faptul de a fi fost implicat intr-un asemenea scandal va atarna greu, diminuandu-i mult sansele. Culmea este ca multi analisti politico-financiari il considera, datorita calitatilor sale profesionale, persoana cea mai indicata pentru a duce la capat reformele de care Banca Centrala Europeana are absoluta nevoie, in special descongestionarea aparatului administrativ, asigurarea unei transparente mai mari si fixarea unor obiective mai realiste in domeniul inflatiei, ceea ce ar impulsiona economia Uniunii Europene si ar face BCE mai acceptabila euroscepticilor britanici.