Energia coruptiei

Strategia economica a PSD pentru 2003, care urmeaza sa fie aprobata in curand de Biroul Executiv Central al partidului de guvernamant, prevede o serie de masuri menite sa duca la cresterea nivelului de trai. Romanii, insa, care dupa 1989 tot asteapta sa se produca un reviriment in viata lor, sunt, asa cum indica si ultimele sondaje de opinie, mai neincrezatori ca oricand in sansele zilei de maine. Reactia oamenilor de rand ar putea parea nejustificata celor aflati la putere. Anul economic 2002 a fost un an bun. Principalii indicatori economici - ritm de crestere, inflatie, deficit bugetar sau de cont curent - s-au asezat chiar mai confortabil decat i-a pus guvernul la inceputul anului trecut. Populatia ar fi trebuit deci sa beneficieze in 2002 de pe urma performantelor din economie. Salariile au crescut, de altfel, nu numai pe hartie, ci si in termeni reali. Pensiile au fost indexate si recorelate. Romanii n-au simtit insa vreo ameliorare in buzunare. Fapt care nu ar trebui, totusi, sa surprinda pe cineva. Guvernele de dupa 1989 nu au reusit niciodata sa termine ceea ce au inceput sau au esuat, pur si simplu, in tentativele de a face schimbarile promise. In toate cazurile, romanii au fost nevoiti sa scoata bani din buzunar pentru a achita nota de plata a intarzierii reformelor in economie. Asa s-a intamplat si anul trecut: guvernul a promis ca va trece la restructurarea sistemului energetic in vederea reducerii costurilor si a pierderilor foarte mari, care ameninta stabilitatea intregii economii. Restructurarea a ramas pana acum o simpla promisiune. In schimb, pierderile au fost diminuate pe seama incarcarii facturii energetice, care a absorbit tot ceea ce a insemnat crestere reala de venituri in 2002. Fondul Monetar International, care a analizat zilele trecute evolutia economiei romanesti in ultimul an, si-a manifestat ingrijorarea fata de lipsa disciplinei financiare in intreprinderile de stat si de slaba colectare a veniturilor de catre furnizorii de utilitati. Sunt doua probleme care, atata timp cat nu vor fi solutionate, vor zadarnici orice tentativa de a imbunatati conditiile de viata ale romanilor. Pentru ca nici o crestere economica realizata pe veresie nu este o sursa de bunastare. Or, ce se intampla in Romania? Multe intreprinderi de stat produc, dar nu platesc ceea ce consuma. Cele mai multe datorii neachitate la termen sunt fata de furnizorii de energie, care, lipsiti de banii ce li se cuvin, nu-si platesc, la randul lor, obligatiile pe care le au, indeosebi fata de stat. Reducerea veniturilor bugetare, care a aruncat deja intr-o puternica criza financiara sanatatea si invatamantul, determina guvernul sa inventeze continuu noi impozite si taxe, care apasa tot mai greu asupra populatiei si a societatilor performante. Institutiile financiare internationale si Uniunea Europeana considera ca sporirea veniturilor bugetare reprezinta o conditie esentiala pentru asigurarea resurselor necesare pentru investitii si protectie sociala. Dar calea de urmat nu este inasprirea fiscalitatii, ci privatizarea societatilor de distributie din sectorul energetic. Noii patroni nu-si vor mai permite sa vanda pe datorie. Iar consumatorii rau-platnici vor avea de optat: ori se vor restructura pentru a deveni eficienti, ori vor iesi din competitie. Privatizarea marilor intreprinderi de stat, inclusiv a producatorilor de utilitati, nu este totusi o treaba usoara in Romania. Societatile in cauza au o putere politica greu de banuit. Usurinta cu care isi impun conditiile guvernului sau parlamentului nu se datoreaza insa fortei lor economice, competitivitatii din piata, ci banilor dati pe sub masa si voturilor introduse in urne. "Cotizatiile la partid" sporesc costurile sponsorilor. Dar guvernantii, recunoscatori, le permit acestora sa-si scumpeasca produsele sau le ofera tot felul de facilitati pentru a supravietui. Astfel de practici, care se extind si la sectorul privat, au adus Romania in pragul unui adevarat scandal diplomatic cu SUA, in urma protestelor repetate ale societatii Coca-Cola, care se plange ca plateste impozite de se speteste, in timp ce producatorii interni de bauturi racoritoare, darnici cu politicienii, trag chiulul la fisc. Premierul Nastase a cerut ministrilor sai sa faca o analiza a "zonelor de vulnerabilitate care pot duce la coruptie", dupa care sa fie luate masuri pentru "restrangerea" fenomenului sau chiar "lichidarea" lui. Nimic mai simplu: daca se va renunta la clientela politica, incriminata coruptie va fi ca si decapitata. Cine este insa naivul sa creada ca s-ar putea intampla asa ceva intr-o tara in care nu numai PSD, ci si celelalte partide parlamentare se lupta pentru a-si face plinul? Atat PNL, cat si PD sunt convinse ca finantarea mascata a partidelor politice saraceste populatia, dar si unul si altul se fac ca ploua, deoarece, atunci cand s-au aflat la putere, au procedat la fel. Oricate strategii de crestere a nivelului de trai se vor face de acum incolo, nici una nu va reusi cat timp clasa politica din Romania va fi preocupata doar de propria capatuiala.